Lupta in gelozie

Acum mult timp, cu ani in urma,

Pe cand nici timpul nu lasa vreo urma.

Am plecat sa lupt cu cei ascunsi in munti,

Cu cei ce se zvoneste ca nu pot fi infranti.

Si am plecat sa lupt doar pentru tine,

Caci ti-au vorbit si nu de bine.

Am mers la ei cu gand de moarte rece,

Fara a stii cu adevarat ce se petrece.

Am pus mana pe spada cu sange invechit

Si privindu-le atent sufletul impietrit,

Mi-am zis in gand “Lasa-i sa vina,

Caci dragostea ce-o port, scut o sa-mi tina.

Le-am privit ochii rosii ca focul

Si parca insusi iadul a cuprins pamantul

Am alergat spre ei strigand din inima

De vei muri tu Demone nu voi simti vina.

Valsul celor patru strune

Nu stii de cand te-astept sa vii,
Tu vara a sufletului iniernat,
Par ani atunci cand n-ai cu cine
S-asculti valsul ce danseaza fara tine...
Si rasaritul pare a fi in alb si negru,
Cand n-ai cui spune
Ce secret se-ascunde in valsul celor patru strune.

De mi-ai spune ca vii maine,
De-acum, in gara as merge sa te-astept
Caci sunt ani de cand nu am cu cine
Sa dansez valsul Zilelor cu tine...
Iar rasaritul vreau sa-l vad asa cum e,
Caci ani sunt de cand n-am cui spune
Secretul din lacrima valsului celor patru strune.

Romanta plecarii

A trecut asa mult timp de cand nu am mai scris nimic si chiar de cand nu am mai trecut pe aici, dar azi, de 1 aprilie, si nu e nici o pacaleala postez inca o creatie de-a mea intitulata "Romanta plecarii"
Enjoy!



Romanta plecarii

Cand este frig pe valuri, si Dunarea e rece,
Cand vantul bate-n prora, si ploaia vad ca trece,
Cand inima-mi suspina ca nu mai e intreaga,
Cand fata-mi este trista si totodata vaga,
Cand soarele apune peste ale tale coapse
Si sufletu-mi asteapta zilele ploioase,
Eu stau singur si cuget intr-o lumina sumbra,
La ziua revederii ce sta ascunsa-n umbra.

Cand trenul imi promite ca ma duce si m-aduce,
Cand timpul meu dinou a inceput a curge,
Cand buzele imi cer dinou tampla sa-ti sarute,
Cand trenu-n urma mea parca a doborat un munte,
Cand ochii mintii mele doar ochii tai ii vad
Si cerul parca in urma-mi scutura prapad,
Eu stau si astept ziua cand cerul va surade
Si ochi-mi vor zarii dinou buzele-ti ude

Cand mintea-mi este goala si plina doar de tine,
Cand gandul meu strabate dinou curbele-ti fine,
Cand totul pare a fi atat de incomplet,
Cand totul imi lipseste si nimic n-are efect,
Cand tot ce a mai ramas e doar o amintire
Si chiar si amintirea aceea e cu tine,
Eu stau si astept clipa reintregirii noatre,
Cand soare va fi afara si-n zilele ploioase.

My Bittersweet

Buna dragii mei,
A trecut ceva timp de cand nu am mai scris ceva aici, asta nu pentru ca nu am vrut, ci pentru ca am avut ceva probleme tehnice. Si m-am gandit ca prima postare din aceasta luna sa fie exact in 14 februarie. Pana anul trecut aceasta zi a fost doar o zi cu ghinion care preferam sa o scot din calendarul meu.
Pentru ca draga mea de langa fluviu e departe de mine in aceasta zi vreau sa ii fac un mic cadou.
Sper sa iti placa draga mea.

Lectura placuta !


My Bittersweet

Mi-amintesc intaia mea noapte traita cu tine.
Noaptea cand ai devenit Tu o parte din mine,
Momentul cand iti sculptam trupul in suflet
Si cel in care iti ascultam fie ce sunet.
Voiam atunci sa-ti devin intregul pamant,
Sper ca am reusit si inca mai sunt.
De un an ma inneci cu iubire dulce-amara
Si de atunci inca sper ca nu o sa moara.

Cat de mult imi doresc inca o clipa cu tine,
Sa stau departe de toti, departe de mine,
Noaptea sa ma imbat cu buzele-ti moi,
Iar ziua sa fiu pierdut pe sanii tai goi,
Sa ma-nneci cu saruturi calde in zori,
Iar eu sa-ti mangai trupul uitat intre nori.
Asa mi-as trai de-acum intreaga mea viata
Beat si mahmur totodata de-aceeasi speranta.

De ce zambesc parintii

Buna sa va fie inima dragii mei,
Astazi am scris o poezie pentru dragii mei parinti, nu stiu cati dintre voi au avut taria de a le spune parintilor ce simt cu adevarat, eu stiu ca nu am avut si cum mi-e greu sa le spun direct ceea ce simt asa ca m-am hotarat sa pun asta in versuri pentru ca poate asa voi reusi.
Tot ce mai am de zis inainte de a incepe este ca nu trebuie sa fi poet pentru a le spune parintilor ce simti, atata vreme cat ceea ce spui vine din suflet.

Lectura placuta !


De ce zambesc parintii

Zambesc mereu ca sa nu planga,
Zambesc ca sa zambim si noi,
Dar intr-o zi o sa se stinga
Si nu-i vom primi n-apoi.

Ei stiu bine ca se duc,
Dar zambesc cand ne privesc,
Chiar de-n inima lor plang
Si vocile timpului soptesc.

Ei stiu bine c-anii trec,
Si ca noi ne-ndepartam,
Dar oriunde-oi fi am sa-i petrec
Si orice-ar fi, o sa urmam.

Dragi parinti fiti pe pace,
Va iubim chiar de n-o spunem
Si in noi mereu va zace,
Dragostea ce v-o ascundem.

Mereu veti fi in al meu suflet,
Draga mama, draga tata,
Caci poate maine intr-un suflet,
Voi fi pe-ale voastre urme-ndata.

Si cat as vrea sa n-am dreptate,
Si cat as vrea sa pot minti,
Dar oricat as vrea, chiar nu se poate
Si-ntr-o zi tot veti muri.

Dar pan-atunci voi fi cu voi,
Si va voi iubi la infinit,
Asa cum ne iubiti pe noi,
Asa cum mereu v-am iubit.

Si mai tarziu la batranete
Cand vom fi si noi ca voi
Poate ne vor lua copiii-n brate
Si ne vor zice amandoi:
“Draga mama, draga tata,
Nu plecati ci fiti cu noi.”